Sticla securizată este printre noi de mai bine de 20 de ani și de-a lungul acestui drum lung făcut până în prezent, tehnologia de prelucrate a evoluat și ea destul de mult. Dacă în trecut vedeam sticlă securizată doar pe la autoturisme, evoluția tehnologică a adus-o și în domeniul rezidențial, respectiv în arhitectură. Sticla securizată este produsă în ziua de azi conform standardelor europene EN 12150 și EN 1863 și este integrată într-o gamă variată de produse precum balustradele, cabinele de duș, geamurile termopan, fațadele magazinelor, există chiar și pereți din sticlă securizată, uși, și așa mai departe.
După cum îi spune și numele, „securizată” acest produs a fost special conceput pentru a aduce siguranță în viața oamenilor. Ca să înțelegem mai bine acest aspect, putem să ne imaginăm un scenariu destul de sumbru. Imaginați-vă de exemplu o ușă din sticlă normală, netratată, peste care dă un copil, o sparge un pic la balamale, suficient cât să se prăvălească peste kinder. Pe lângă faptul că greutatea în sine ar putea să-l strivească, în cazul în care se mai sparge în cădere, devine asemenea unei ghilotine.
Sticla securizată se face bucățele mici în momentul în care începe să se crape dincolo de punctul de spargere. Din acest motiv, sticla securizată este folosit cu brio în ziua de azi în industria geamurilor termopan, unde știm cu toții că se mai pot întâmpla și accidente casnice.
Pentru ca un geam securizat să poată fi validat în acest sens, trebuie încălzit la 650 de grade Celsius până în momentul în care începe să se înmoaie. Ulterior, urmează o răcire bruscă rezultând o compresie foarte puternică. Totul se desfășoară într-un mediu foarte bine controlat, digitalizat, astfel încât rezultatele să fie unele cât mai bune. E nevoie de foarte mare precizie și calitate în acest domeniu astfel încât și rezultatul final să fie unul foarte bun. Curios unde va ajunge această tehnologie pentru că deja ne permite să ne modernizăm casele într-un stil foarte interesant, la care nu cred că foarte multă lume s-ar fi gândit în urmă cu vreo 30-40 de ani.
