Perioada de construcție: ultimii 100 de ani
Stil: Modern
Arhitectura: Au fost apreciate formele minimaliste
Ca toate lucrările lui Niemeyer, acest muzeu are o formă destul de serioasă. Seamănă cu o farfurie zburătoare întoarsă invers . Pare pur și simplu din altă dimensiune. (1)
Ciment cât vezi cu ochii. Ciment care prinde viață prin simpla lui formă și devine perfect iluminat prin intermediul ferestrelor foarte înalte. Parcă ar fi un cort din beton. (2)
Construcția a început în 1960 de către Le Corbusier dar a fost suspendată mai bine de 30 de ani. În 2006 construcția a fost finalizată de către ucenicul Jose Oubrerie. Lumina naturală intră prin zid și prin tavan aducând o nuanță gălbuie în interior. (3)
Construit de fermieri locali pentru a onora sfântul patron al orașului, pe Bruder Klaus (sec. XV). Pereții exteriori au fost făcuți turând zilnic 50 de centimetri de ciment pentru a crea 24 de straturi cu diferite culori și texturi. Înăuntru, este un loc de rugăciune. (4)
O metaforă arhitecturală sub forma unei capele creștine. Crucea iluminată magnific alături de pereții din ciment scot în evidență măreția acestei structuri. Lumina ridică sufletele celor care se roagă aici. (5)
Călătoriile reușesc să ne miște, interior vorbind. Această arhitectură gotică se potrivește de minune cu stația de tren. Structura este una ușoară, rarefiată reușind să iasă în evidență pentru 75 de milioane de călători anual. (6)
Frumosul iese în evidență aici prin intermediul senzației de mișcare și de acțiune – ceea ce e destul de normal pentru un port. (7)
Mai mult o sculptură decât o clădire. Aceasta este un fel de artă în spirală din beton care a împins un pas mai departe limitele arhitecturii. (8)
