În trecut, cele mai mari orașe ale lumii se băteau pentru organizarea Jocurilor Olimpice. Câștigătoarele căpătau astfel prestigiu și un aer de superioritate. Ei bine, în ziua de azi nu se mai întâmplă așa. Roma este ultimul oraș care s-a retras din cursa pentru Jocurile Olimpice de Vară din 2024, îngrijorată fiind de costurile de organizare.
Bugetul a fost cel care a pus mari problemă potențialilor organizatori ani la rândul. De la masa doritorilor s-au mai retras Hamburg, Stockholm pentru jocurile din 2024 și Krakow din Polonia, care s-a retras din cursa pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022. Organizatorul trebuie să plănuiască și să plătească proiecte masive de infrastructură. De asemenea, costurile legate de securitate pot să depășească miliarde de dolari. Sute de camere de hotel trebuie construite astfel încât atleții și turiștii să aibă unde să se cazeze pe perioada desfășurării evenimentului.
Evident, orașele cu pricina ar avea ulterior de câștigat de pe urma consumului și a taxelor generate pe perioada evenimentelor, însă economiștii spun că cifrele nu sunt tocmai bune pentru organizatori. De exemplu Montreal, orașul gazdă pentru Jocurile Olimpice de Vară din 1976, scoate în evidență cel mai bine această situație.
Înainte de Jocurile Olimpice, primarul a declarat: „Jocurile Olimpice nu pot să coste mai mult decât ar costa un copil, o familie” dar se înșela. Orașul a intrat într-o datorie de 1.5 miliarde de dolari pe care a reușit să o achite abia în 2006. Între timp, stadionul olimpic din Montreal numit Big O a fost abandonat, nici vorbă să se dezvolte. Evident, experiența de la Montreal a reușit să sperie multe orașe chiar și în 1984, când un singur oraș s-a înscris pe lista organizatorilor, Los Angeles.
